*janded

'cuz life is so random

Archive for the category “prostia omenească”

Mă ajutaţi cu un ban?

Cum săptămâna trecută mașina a fost bolnăvioară și a trebuit să ajung mai în fiecare zi pe la sediu / facultate, am refăcut cunoștință cu transportul public în comun. 🙂

Mă întorceam într-o zi spre casă, cu un maxi taxi. Mă urc bine mersi, mă așez pe scaun și aud cum cineva îmi șoptește: “Nu te supăra, poți să mă ajuți cu un ban?”. Prima oară am zis că mi se pare, a doua oară am zis că nu aud bine, iar a 3-a oară am zis că își bate joc de mine.

Un-sibian-a-vrut-sa-si-plateasca-o-amenda-cu-3-000-de-monede-de-un-banCert e că era pe bune. Și doamna respectivă avea grijă să o zică pe un ton menit să îți facă glandele lacrimale să secătuiască pe moment. Ideea e că de la FEEA până în Țiglina, doamna a strâns 3 lei agasând călătorii cu vocea sa tremurândă.

Și când stau să mă gandesc că eu nu produc nimic când merg cu maxi-taxi, din contră, dau bani… Poate e o metodă nouă și ingenioasă de a pune la ciorap pentru zile negre. 😀

Advertisements

Cand mergi cu trenul…

… cu CFR mai exact, trebuie să te pregătești pentru cele mai neașteptate situații. Nu merg foarte mult cu trenul, dar și când o fac… dau peste cele mai idioate situații. Dacă de faza cu punga, în drum spre București de acum ceva timp, v-am povestit deja, mai am 3 situații amuzante, triste și penibile.

logo-cfr-calatori1

Prima a fost prin Noiembrie, cred, când veneam de la Iași. Era celebra săgeată albastră, care avea toaleta stricată. Și prin stricată mă refer la faptul că era înfundată. Atât de înfundată încât pe culoar era o baltoacă maaare de apă și pipi. Prima oară am crezut că e doar apă. Mi s-a parut mie că miroase ciudat, dar cum eram puțin răcită și aveam nasul înfundat nu am dat importanță. După ce am văzut că se împute treaba (la propriu) și că lumea urlă pe peron că nu e posibil așa ceva, am realizat că voi avea o călătorie interesantă. Între timp mi se desfundase și nasul și trăsesem aer în piept cu atât de multă disperare, încât șervețelul parfumat pe care îl țineam la nas nu mai avea nicio utilitate.  Vă zic sincer că am ajuns acasă legânandu-mă, pentru că mi se făcuse rău de la miros.

Următoarele două întâmplări sunt recente – de când m-am dus și am plecat de la ICEEfest. Și coincidență sau nu, tot legate de Săgeata Albastră sunt. Ajung bine mersi în gară, mă întâlnesc cu mama Ioanei, îmi dă pachetul și mă urc în tren. Aerul condiționat era stricat. Mirosea a urs. Am zis că era Săgeata, da? Ei bine, săgețile au câte un gemuleț miiiic, mic de tot la capetele vagoanelor care se deschid. Restul nu.

Când ne-am întors, aceeași săgeată, aceeași problemă. Mă obișnuisem, na… am zis că asta e. Ne urcăm frumos în tren și ne apucăm să ne căutăm locurile. Eu aveam E74, Bursuc E76. Locul lui l-am găsit. Pe al meu nu. Ne-au uitat și în stânga, și în drepta… nimic. E74 nicăieri! Mi s-a părut prostie maximă să dai un loc care nu există! Mă duc la conductor, cu o falcă-n cer și una în pământ și îi expun dilema mea. Omul se uită la mine, zâmbește amar și îmi zice să mă duc în vagonul 1, că e gol și putem ocupa 4 locuri în loc de 2. După ce că instalația de climatizare era stricată, mai și îndeși toți pasagerii într-un singur vagon, ca să fie și mai cald și să facă păduchi sub limbă!

Dacă aș avea alte alternative aș ocoli CFR-ul cu cea mai mare plăcere. Dar încă nu am cum. Mă tot întreb dacă se va simți cineva vreodată, iar CFR-ul va înceta să își bată **** de noi în ultimul hal. Amin!

Dacă are cineva alternative de bun simț, le aștept cu mare drag într-un comentariu!

Zi productivă

Pentru mine astăzi a fost prima zi de facultate – pentru că luni nu am cursuri. 😀

A fost o zi plină de peripeții. M-m trezit dimineață și a fost crunt, pentru că de regulă mă trezesc în miezul zilei, dacă nu am treabă dimneața.

Photo 18-02-2014 10 09 46Am căutat un loc de parcare, relativ aproape de facultate, și am găsit asta. Cred că asta înseamnă că locul este rezervat pentru cineva cu prea multă imaginație. 🙂 Am reușit să găsesc un loc de parcare, dar când am coborât din mașină am avut surpriza să văd că una dintre roți era „cam” lăsată. Evident că am întârziat la curs, dar m-am dus apoi, într-o pauză să verific starea roții cu pricina si arăta cam deplorabil.

Nu mai aveam cum să mă întorc cu mașina acasă. Așa că am apelat la bărbatul familiei pentru ajutor, iar problema s-a rezolvat. Vinovatul a fost un cui, care încă mă întreb cum a ajuns acolo, pentru ca mai fusesem tot facultate cu o zi înainte, atât (or fi cuie de la chivetele alea protectoare).

Photo 18-02-2014 15 29 47

În altă ordine de idei, am trăit o revelație la facultate, și mi-am zis că așa NU se mai poate! Recunosc că nu m-a atras niciodată foarte mult ce se întâmpla la facultate, dar cand vrei să fii integralist, membru AIESEC, dar să te și ocupi de mici proiecte sau ambiții personale, timpul nu e prietenul tău cel mai bun.  Așa că m-am hotărât să-mi fac un tracking tool pentru facultate. Sună stupid, știu, dar am ajuns la concluzia că asta e singura metodă prin care pot să țin cont de ce mai mișcă pe la cursuri/seminarii. AIESECerii știu. 😀 Rămâne de văzut cum va funcționa idee mea.

Pentru prima zi de facultate, am avut parte de destule peripeții, zic.

Ce am învățat (d)in sesiune

Pentru cei care încă se bucură de copilărie și libertate, sesiunea este… retrăirea coșmarului din vară când dădeați BAC-ul 😀 –  doar că la facultate se repetă de două ori pe an.

Pentru ceilalți eroi, care încă se află pe câmpul de luptă – la cât mai puține restanțe!

Cât despre mine… Ei, bine, pentru mine sesiunea asta a fost relativ ușoară. Am scăpat de sesiune, se duce și vacanța și urmează încă un semestru, alte sesiuni și așa mai departe.

130465017071068_417769

Am conștientizat însă câteva lucruri, pe care eu le consider înțelepte (unele mai puțin). Iată de am învățat eu (d)in sesiune:

1. că ultima noapte dinaintea examenului e sfântă; nu am conștientizat până acum că pot toci atât de multe chestii într-un timp atât de scurt.

2. că o oră de somn înainte să pleci la examen, face minuni;

3. că avem șanse apropiate de zero să folosim cumva informațiile învățate acum;

4. viața ta este mult mai interesantă și totul din jurul tău este mult mai interesant atunci când trebuie să înveți;

5. orgoliile sunt mai presus de orice. Și cum am ajuns la punctul meu preferat, urmează detalii. Mă refer la orgoliul profesorilor, care preferă să ”ardă” o grupă întreagă sau un an întreg, doar pentru că un student care nu are toți cei 7 ani de acasă, nu s-a purtat cum trebuie. Da, hai să dovedim celor pe care ar trebui să îi educăm, sau să-i aducem pe o cale mai dreptă (dacă părinții nu au știut cum) că profesorii sunt oameni maturi, persoane demne de urmat, pentru că dau un exemplu.

Ideea este că nu am învățat nimic folositor până acum la facultate. Am văzut doar oameni frustrați, care nu știu ce să facă cu viața lor. Sistemul de învățământ ne învață cum să devenim proști cu diplome. Sistemul e prost, profesorii nu sunt profesori, iar studenții sunt o cauză pierdută.

Oare mai avem scăpare?

Sursă foto: Student din Provincie

Manechinele sunt sfinte la C&A

Pentru că duminica este ziua mea sfântă de odihnă, stat acasă toată ziua și prăjiturit, mi-am respectat ritualul și în această săptămână și am fost cu ai mei la cumpărături – la Real, mai exact.

Ochisem de vreo 2 săptămâni o geacă pentru iarnă, de la C&A, dar nu am reușit să intru în magazin, până astăzi. Intru cu mama în magazin, fiecare se uită după ce îi place, iar eu ajung la geci. Văd că 38 e cea mai mică mărime, așa că o probez. Arătam ca un eschimos, ziceai că sunt gata să plec în expediție.

Plec dezamăgită din magazin. Trec pe lângă vitrină și oftez, uitându-mă la geacă, apoi mama observă că este mărimea 36. Mi-a crescut din nou cheful de cumpărături și mă duc la un angajat, să îl rog dacă poate să-mi dea geaca respectivă, întrucât la raft nu mai au mărimea 36. Vine individul cu mine pâna la vitrină apoi îmi zice că nu îmi poate da geaca pentru că este pe manechin și nu pot lua hainele decât după ce schimbă manechinul. Șoc! Păi, nu poți prietene, să pui mărimea 38 pe manechin, sau vin hainele turnate direct pe manechine și trebuie să-l iau și pe el acasă, cu tot cu geacă?!

Acesta a fost șocul zilei. Nu am înteles de ce nu se putea face acest lucru, la urma urmei ei se scoteau cu 250 de lei. Există cineva care are o explicație plauzibilă legată de această ciudățenie?

Post Navigation

%d bloggers like this: